Emil Cioran Citate celebre

Emil Cioran Citate

„Nimeni n-a fost convins in masura in care am fost eu de inutilitatea a toate, nimeni nu va fi luat in tragic un numar atat de mare de lucruri inutile.”

„E un mare talent si un mare noroc sa poti trai fara nicio ambitie. Eu unul ma straduiesc. Dar faptul ca ma straduiesc tine totusi de o ambitie.”

„N-am credinta, din fericire. Daca as avea-o, as trai cu teama staruitoare ca o pierd. Astfel, departe de a ma ajuta,  n-ar face decat sa-mi dauneze.”

„Omul accepta moartea, dar nu ceasul mortii sale. Sa mori oricand, numai cand trebuie sa mori nu!”„Ar trebui sa-ti repeti in fiecare zi: Sunt unul dintre cei care se tarasc, cu miliardele, pe suprafata globului. Unul dintre ei, si nimic mai mult. Aceasta banalitate indreptateste orice concluzie, orice atitudine sau fapta: desfrau, nevinovatie, sinucidere, munca, crima, trandavie sau razvratire…. De unde reiese ca fiecare are dreptate sa face ce vrea.”

„Orice prietenie e o drama ascunsa, o succesiune de rani ascunse.”

„Unicul mod de a-ti apara singuratatea e sa ranesti pe toata lumea, incepand cu cei pe care-i iubesti.”

„Cand  eram tanar, nicio placere nu pretuia mai mult ca aceea de a-mi face dusmani.  Acum, de cum imi fac unul, primul gand e sa ne impacam, ca sa nu trebuiasca sa-mi bat capul cu el. Sa ai dusmani reprezinta o mare raspundere. Propria povara imi e de-ajuns, nu mai sunt in stare s-o duc pe a altora.”

„Nu conteaza decat un lucru: sa inveti sa pierzi.”

„Dreptul de a-i elimina pe toti cei care ne sacaie ar  trebui sa figureze pe primul loc in constitutia Cetatii ideale.”

„Batranetea nu este, in definitiv, decat pedeapsa pentru faptul de a fi trait.”

„In aceasta clipa,  sunt singur. Ce mi-as dori mai mult? O bucurie mai intensa nu exista. Ba da, aceea de a auzi cum, de atata tacere, singuratatea-mi creste.”

„Gloria intre patru pereti intrece slava imparatiilor.”

„Oare voi ierta vreodata pamantului de a ma fi calculat printre posibilitatile lui? Cand stii prea bine ca sti un „intrus” in viata …”

„Viata nu exista, iar moartea este o stare de vis. Suferinta a inventat atat pe una, cat si pe alta spre a se justifica pe sine insasi. Numai omul se poate chinui intre o irealitate si o inchipuire.”

„Plistiseala nelamurita din ochii copiiilor in dupa-amieze vide este o presimtire a infinitului de truda, de zarva si chin pe care ii asteapta traind.”

„Copiii ma infioara. Ochii lor sunt prea multe promisiuni de nefericire. De ce voi fi voind ei sa devina „mari”? Cum le-am explica ireparabilul dezertiunii din copilarie si stradaniile zadarnice ale naturii de a reveni ea insasi?  Si apoi, copiii – si nebunii – au prilejul unui geniu automat, pe care-l pierd in neantul luciditatii.”

„Cu cat esti mai normal, cu atat esti mai departe de adevar si mai aproape de viata.”

„Cine ar putea descrie umbletul ratacitor pe langa ziduri de orase vechi, in nopti ploioase,  cu teama ca nu vei gasi  o fiinta  mai pierduta ca tine?”

„Nimeni nu se roaga pentru nimeni, si doar asa noptile ar fi mai induratoare. Nevoia de a te ruga pentru toata lumea si constiinta ca nimeni n-o va face pentru tine. Si mila, mila nesfarsita pentru toti care n-au nevoie de ea, fiindca n-au suferit niciodata!”

„Cand crezi in Dumnezeu este nebun fara sa innebunesti. Este tot asa precum poti fi bolnav fara sa ai vreo boala.”

„Ma gandesc la om si nu vad decat umbre; ma gandesc la umbre si nu ma vad decat pe mine.”

„N-am simtit ca voi muri cu adevarat decat in accesele de iubire pentru viata. Groaza ma leaga mai mult de lume decat lepadarea aceea misterioasa, din lesinul in fata vietii.”

„Nu lupt impotriva lumii, ci impotriva unei forte mai mari, impotriva oboselii mele de lume.”

„Era deasupra tuturor si nu participase la nimic: uitase pur si simplu sa traiasca.”

„Sa fi ratat intotdeauna totul, din pasiune pentru descurajare.”

„Daca e sa ne gandim bine, au existat mai multe afirmatii decat negatii – cel putin pana acum.  Sa negam asadar, fara sa ne para rau. Convinerile vor atarna intotdeauna mai greu in balanta.”

„Esenta unei opere e imposibilul – ceea ce n-am fost in stare  sa atingem, ceea ce nu se putea sa ne fie daruit: e totalitatea lucrurilor care ne-au fost refuzate.”

„Daca incercarile prin care treceti, in loc sa va transpuna intr-o stare de puternica euforie, va demoralizeaza si va inacresc, aflati ca n-aveti vocati spirituala.”

„Cu cat traiesti mai mult, cu atat pare mai putin util ca ai trait.”

„Hartuit de ceilalti, incerc sa ma eliberez, fara mare succes, trebuie s-o spun. Cu toate acestea, reusesc sa-mi inlesnesc in fiecare zi cateva clipe de conversatie cu cel care as vrut sa fiu.”

„Calugarul ratacitor, iata tot ce s-a facut mai bun pana acum. Sa ajungi sa nu mai ai la ce sa renunti! Aceasta ar trebui sa fie visul oricarui spirit trezit la realitate.”

„Totul e asa cum a fost intotdeauna si cum, fara indoiala, va fi pana cand nu va mai fi nimic.”

„Orice ar face, omului ii va parea rau, mai devreme sau mai tarziu.”

“Despre viaţă nu se poate scrie decât cu un toc înmuiat în lacrimi.”

„Nu poti admira pe cineva decat daca e pe trei sferturi iresponsabil. Admiratia n-are nimic de-a face cu respectul.”

„Cand ai savarsit nebunia sa incredintezi cuiva un secret, singurul mijloc ca sa fii sigur ca-l va pastra pentru el e sa-l ucizi numaidecat.”

„Viata nu e nimic. Moartea e totul. Cu toate astea, cu exista ceva care sa fie moartea, independent de viata. Tocmai aceasta absenta de realitate disincta, autonoma ace moartea universala; ea n-are un domeniu al ei, e omniprezenta, ca tot ce-i lipsit de identitate, de limita si tinuta:  o lipsa idecenta de finitate.”

„Nu sunt nimic, e clar; dar, cum multa vreme mi-am dorit sa fiu ceva, nu reusesc sa-mi inabus aceasta dorinta: ea exista fiindca a existat, ma framanta si ma stapaneste, cu toate ca o resping.  Degeaba  o surghiunesc in trecutul meu, ea se impotriveste si ma hartuieste: nefiind satisfacuta niciodata, s-a mentinut intacta, si nu intelege sa se supuna somatiilor mele. Prins intre mine si dorinta mea, ce pot sa fac?”